o decoraţie, două decoraţii

preşedintele băse a decorat un arbitru. pentru curajul de a opri o partidă la care câţiva cretini au aruncat cu diverse chestii în teren. pentru curajul de a respecta regulamentul, zic io. pentru merite în combaterea violenţei pe stadioane, zice el. bravo băse, zic io.

fix cu aceeaşi ocazie, în aceeaşi ceremonie, preşedintele băse în decorează şi pe ionel ganea. pentru cine n-a auzit de ganea, e suficienta o căutare pe youtube. probabil p’ăsta l-a decorat pentru merite în lupta împotriva arbitrilor. sau împotriva adversarilor. sau împotriva antrenorilor. împotriva fotbalului, în general…

misterele fotbalului…

de trei zile-ncoace…

toată presa mioritică e opărită de “atacurile” băsescului la adresa ziariştilor, trusturilor, mogulilor, analiştilor (apropo, cre’ că suntem ţara cu cea mai mare densitate de analişti). vorbele preşedintelui întoarse pe toate părţile, agramatismele junioarei reluate, analizate şi reanalizate, insultele prezidenţiale rerereluate si rerereanalizate. subiect la modă, în câteva zile se răceşte şi apare altceva. rămâne perioada asta în care, după umila mea părere de curvă bătrână, altceva s-a întâmplat. ce? o să aflăm (dacă o să aflăm) când deja faptul e consumat.
rezumat, în cuvinte puţine şi sărace: în spatele băşinii cu tonomaturile, întrevăd un (mult mai) mare şi important căcat. ne lămurim mai încolo, tare îmi place expresia “v-am zis io!”

Ce mai consumă românu’…

Nu-s un pasionat de şpriţ, de regulă cumpăr vinurile ‘după ureche’. Păstrez chitanţele până la ieşirea din magazin… uneori şi mai mult. Abitudinea mi-a fost răsplătită azi, când am descoperit ce-am achiziţionat acum cateva zile. 100% pentru cunoscători. Băsească neagră.

Chitanţă de colecţie.